|
Fieacare om în lume își caută locul unde să se simtă acceptat, iubit și înconjurat de cei care „se potrivesc” cu el. În grupa Pădurarilor copiii sunt de multe feluri, cu multe interese diferite, cu multe nevoi diferite, dar ce îi leagă atât pe ei între ei, cât și de educatorul lor, este iubirea pentru natură și timpul petrecut pe deal, la cireș, la paleți sau chiar în pădure. Mai jos puteți citi mesajul lor de dor și cum simt ei această perioadă de învățare la distanță, în care nu se pot cocoța toți deodată într-un nuc și nu pot sări cu picioarele goale în nămol. „Pentru noi, Pădurarii, e o perioadă în care încercăm să împăcăm doi vizitatori: Dorul și Nevoia. Dorul arată cam așa: ne e dor să fim împreună, din acest motiv facem activități pe Zoom precum desen, joacă sau teatru cu plușurile, scriem, citim cu camerele oprite dar împreună, învățăm engleza și maghiara folosind Duolingo și Tiny Flashcards, călătorim prin preistorie și ne facem corturi, vopsea vegetală sau propriul nostru cod secret. Folosim paharul emoțiilor și le trăim cel mai mult prin desen, iar la începutul școlii online făceam 20 de minute de mișcare în fiecare zi. Nevoia e făcută din pasiunea noastră pentru învățare naturală, din acest motiv alegem să petrecem mult timp fără ecrane și să lucrăm la proiectele noastre (cărți de povești, cercetarea mușuroaielor de furnici, cum să afli plantele potrivite pentru papagali sau cum să-ți faci obiecte din Harry Potter). Cumva cumva reușim să îi mai împăcăm pe cei doi, Dorul și Nevoia. Știi cum? Ne ajută Stella și Nievock, prietenii noștri imaginari care călătoresc pe la toți Pădurarii și ne reamintesc faptul că noi suntem spiritele naturii și asta ne va lega mereu!”  Pădurarii bucurându-se de revenirea în Green School.
2019 Septembrie  Experiențele noi ne provoacă, ne aduc multe bucurii, prietenii și lecții de viață. În perioada septembrie 2019 - iulie 2020, 7 tineri entuziaști din țară și străinătate au făcut parte din echipa Green School, în cadrul proiectului Building Solidarity, un proiect finanțat de Corpul European de Solidaritate și implementat de Green School și Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca.
Astăzi povestim cu Clara: 1. What did you do in your ESC project? I worked in a primary non formal school. I prepared activities related to the topics: Human rights, Peace and Global education and Sustainable development. I work in an international context with volunteers from Romania, Germany, France, Italy, Spain, Portugal, Denmark, Hungary, Bulgaria, and Netherlands. I participated and I implemented workshops about non-formal education and for the promotion of volunteering. 2. What motivated you to do an ESC project? Make a break in my university studies, go abroad, discover an other country, other people and another culture, being active as a citizen for the society and also support a project which I share the values, take part of a voluntary project, learn from other way to live and to work, have an experience to work with children, practice and learn about non formal education, were my motivations to do an ESC project. 3. Why did you choose this specific project? Interested to discover another part of Europe I looked principally for projects in eastern Europe. There were a lot of possibilities to work with children, and I was interested in learning about non formal education. The project Building Solidarity was engaging for me because it’s in a nature-based school which I would be able to share my sensibility to nature. I found the main topics which were: Peace and Global education, Human rights and Sustainable development interesting to explore. Moreover, the project also proposed Romanian lessons. 4. What did you learn? In general, we used to associate the word “learning” at “school” or “theory”, but I realised that I learned and I grew up a lot this year. Though I was out, for the first time of the school academic system. Through my volunteering experience, working and cooperating with others brought me a lot of pleasure, and possibilities to improve my communications skills and my responsibilities. I significantly improved my English and my abilities to give feedback or to talk about my feelings. Furthermore, I learned a lot about non formal education while participating in workshops and creating activities. 5. What was your biggest challenge and what did you enjoy most during your project? At the beginning my English skills were a bit challenging, being my only way to communicate in this international environment I got quickly more confident and able to express myself correctly. Currently I’m happy that I improved this competence, English is important in so many contexts. Related to my work, it was extremely gratifying to gain the trust of the children, to work with them and to understand and use more and more words in Romanian. I met a lot of wonderful people during my stage and I enjoyed sharing a lot of rewarding moments with them. 6. What would you tell someone who is about to do an ESC project, wherever that is? If I would give advice I will say it's important to be critical of the offers of projects and to not go to the first you get accepted. I was lucky to find a project which has fulfilled my expectations and which I could learn and had a lot of pleasure to work with but it can be different. I know that it can be more challenging. We have the opportunity to meet other volunteers from different projects, during training and evaluation sessions provided by the National Agency. We exchanged about our experiences, and some volunteers were not working in an organisation which corresponds to their aspiration.
Imediat ce am intrat în starea de urgență din cauza pandemiei de Covid-19 ne-am dat seama că trebuie să facem ceva cu temerile și îngrijorările noastre, cu grija și toate mesajele pe care le auzim pe la alți oameni din familie sau de la știri. Ne-am gândit că dacă aflăm mai multe despre Covid-19 și dacă-l facem personaj de poveste nu va mai părea așa...monstruleț. Așa că noi, echipa Dinozaurilor, am început să inventăm povești. Am făcut asta fiecare spunând câte o propoziție, am făcut povești folosindu-ne de animăluțele de pluș pe care le avem acasă, ne-am folosit de personaje din Star Wars și Pokemon, am folosit mult din ceea ce știm noi. Ne-am folosit super-cunoștințele și super-creativitatea să trecem mai ușor prin această perioadă, împreună, cu umor și discuții serioase (pe care oricum le aveam și înainte și după pvești).
Pentru cartea noastră am întrebat câțiva oameni dacă ar avea timp să ilustreze una sau mai multe povești. Ne-au acceptat, voluntar, invitația Attila Debelka (Bizzzart Tattoo), Attila Csiszar (Aspirin Tattoo), Valentina Lazăr (Fauve Atelier) și Dimitri Theo Rotaru (coleg din grupa Supereroilor). Le mulțumim tare, tare mult că au acceptat invitația noastră. Înseamnă mult pentru noi!
Citește aici cartea noastră de povești:
Vineri, 8 mai 2020, i-am făcut și lansare cărții noastre. Am invitat rude, prieteni și colegi și au fost alături de noi pentru 45 de minute minunate. Le mulțumim celor care au participat! Să ne spuneți ce părere aveți despre povești!
Semnat, Dinozaurii
|
Authors
activi: Archives
July 2020
Categories |
RSS Feed